Ambasada Romaniei la ope.gr: «Ortodoxia este filon comun al grecilor și românilor»

«Majoritatea populației din România și din Grecia aparțin cultului ortodox. Datorită acestui filon comun numeroși români vin în Grecia în pelerinaj, în special la Muntele Athos». Asta a spus doamna Adriana Ciamba, însărcinata cu afaceri ad interim al României în Grecia, într-un interviu cu jurnalistul Svetlana Levitski și agenția ope.gr.

· Fotografie centrală: Radu Buragă

• Românii ortodocși sunt numeroși în România, iar mulți merg pe Muntele Athos în pelerinaj. De fapt, se disting prin evlavia lor. La ce niveluri se află turismul de pelerinaj?

Într-adevăr, majoritatea populației din România și din Grecia aparțin cultului ortodox. Datorită acestui filon comun, numeroși români vin în Grecia în pelerinaj, în special la Muntele Athos unde există și două schituri românești. Pelerinaje au loc, an de an și în insula Egina, la Biserica Sf. Nectarie, de asemenea în insula Evia, la complexul monahal Meteora, la Salonic, Patra, Nea Makri. Și românii din Grecia merg în pelerinaj la aceste locuri de referință, unii fiind ghidați chiar de către preoții de la bisericile pe care le frecventează.

• Povestește-ne despre această zi istorică

Din 1990, Ziua Națională a României este sărbătorită la 1 decembrie, o dată cu o semnificație aparte pentru toți românii, din țară și din străinătate. La 1 decembrie 1918, Adunarea Națională a Românilor reunită la Alba-Iulia a decis în unanimitate unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. În același an se uniseră cu România Basarabia la 27 martie, și Bucovina la 28 noiembrie. Marea Unire semnifică împlinirea unui vis de secole al poporului nostru și înseamnă de asemene fondarea României moderne. Ziua Națională este un simbol al solidarității noastre în fața dificultăților pe care le-am înfruntat ca națiune, pe care le-am depășit și pe care vom continua să le depășim, cu încredere în forța noastră, împreună.

• Cum o sărbătorește comunitatea românească din Grecia?

Comunitatea românească din Grecia se remarcă printr-o activitatea intensă la nivelul mai multor asociații, atât în Atena, cât și în alte orașe (Iraklio, Patra, Salonic, Sparta). Acestea au organizat serbări cu ocazia Zilei Naționale, la care copiii, tinerii, toți voluntarii și invitații din România și-au exprimat dorul și iubirea de țară cu mândrie și bucurie. Reprezentanții ai acestor asociații și alți membri ai comunității au onorat invitația de Ziua Națională pe care Ambasada României în Grecia a organizat-o la Hotelul King George din centrul Atenei, situat foarte aproape de strada București. Sunt convinsă că fiecare român din Grecia, asemenea concetățenilor noștri din țară și de pretutindeni, au sărbătorit în sufletul său această dată care ne amintește valorile și idealurile pentru care s-au jertfit înaintașii noștri și care ne-au dat mereu forța de a merge înainte. Profit de ocazie să le adresez urări de sănătate și prosperitate, și pentru că suntem în pragul Sărbătorilor de iarnă, le doresc Crăciun Fericit și un An Nou cu împliniri și bucurii!

 

•  Care sunt problemele cu care se confruntă diaspora românească în Grecia, și în general în țările europene?

Cred că principala provocare pentru orice persoană care alege să își urmeze destinul în altă țară constă în integrarea în societatea respectivă, în același timp cu păstrarea identității proprii. Aceasta presupune, în primul rând, accesul la limba acelei culturi, integrarea în sistemul școlar local și pe piața muncii, familiarizarea cu specificul fiecărei țări, diferențe care la nivelul continentului european nu sunt mari. În privința menținerii limbii și culturii proprii, aceasta este o opțiune personală, susținută de diferite instrumente precum cursurile de limbă organizate de către asociații, cu sprijin financiar de la statul de origine, slujbele religioase oficiate în limba maternă, bibliotecile, evenimentele culturale care promovează tradițiile și creația contemporană, deopotrivă. România și Grecia se bucură de relații foarte bune, cu o lungă istorie comună și afinități culturale, astfel încât pentru mulți români care s-au stabilit aici există un sentiment de „acasă”. Problemele pe care le au de înfruntat sunt similare celor ale celorlalți cetățeni greci, grija majoră din această perioadă fiind legată de creșterea costului vieții.

 

• Din punct de vedere istoric, se pot distinge patru faze diferite în procesul de migrare din România în Grecia. Prima fază se referă la emigrarea din România înainte de prăbușirea regimului comunist, a doua fază se referă la perioada 1990 – 2001, în care se estimează că cea mai mare parte a populației imigrante românești a intrat în Grecia. A treia fază se referă la românii care au venit în Grecia după 2002, cu desființarea vizelor de intrare pentru cetățenii români care urmau să călătorească în spațiul Schengen. A patra fază vizează perioada de după 1 ianuarie 2007, când România a devenit membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, ceea ce presupune libera circulație a cetățenilor români pe teritoriul celorlalte statelor sale membre. La ce niveluri fluctuează imigrația astăzi?

Crizele succesive care au afectat Grecia, începând cu cea financiară și continuând cu cea sanitară, au influențat dimensiunea comunității noastre. Mulți români au ales să se mute în alte țări europene sau să se întoarcă acasă. Estimăm la câteva zeci de mii numărul românilor care se află în Grecia, însă cifre mai exacte vor fi disponibile anul viitor, după prelucrarea datelor de la cel mai recent recensământ. Așa cum spuneți, sunt români stabiliți în Grecia dinainte de 1989, cărora li s-au alăturat cei sosiți în valuri succesive după căderea regimului comunist în România. Sunt și numeroase familii mixte. Ne bucurăm ori de câte ori avem șansa să întâlnim compatrioți în Grecia, întrucât aceștia acționează ca adevărate punți de legătură între cele două țări.

• Există stimulente pentru reinstalarea în țara de origine?

Instituțiile românești responsabile de relațiile cu românii din afara granițelor au două atribuții fundamentale: pe de o parte, asigurarea păstrării identității lingvistice, culturale și naționale a românilor din străinătate, și pe de altă parte, încurajarea revenirii în țară a celor plecați. Sunt mai multe programe guvernamentale prin care este susținut, de exemplu, antreprenoriatul, prin acordarea de finanțări nerambursabile celor care deschid o afacere în România (programul Diaspora Start-Up). Este în lucru acum o strategie pentru românii de pretutindeni, pentru următorii 4 ani, care prevede măsuri de ordin social și economic care sprijina (re)întoarcerea și (re)integrarea cetățenilor care doresc să revină în România.

• La ce nivel se află cooperarea României cu Grecia?

Așa cum este firesc având în vedere legăturile strânse dintre cele două țări, cooperarea dintre România și Grecia este foarte bună în toate domeniile, de la dialogul politico-diplomatic la cel mai înalt nivel, relații comerciale și culturale, la colaborarea în cadrul UE, al NATO și al organizațiilor internaționale. Ca să dau câteva exemple recente, Președintele României a efectuat o vizită la Atena la începutul lunii decembrie, unde a avut întrevederi cu omologul grec, doamna Katerina Sakellaropoulou, și cu prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis.

Premierul grec s-a aflat la București în luna februarie, când a semnat împreună cu șeful guvernului român, o Declarație comună privind consolidarea cooperării politice, economice și sectoriale bilaterale. În prezent lucrându-se la un plan de acțiuni cu proiecte concrete, pentru punerea în practică a celor convenite.

Aș aminti și de prezența pompierilor români în Grecia, solidari cu eforturile colegilor greci și din alte țări de stingere a incendiilor masive de vegetație.

Și nu în ultimul rând, ne bucurăm că Timișoara și Elefsina, alături de orașul ungar Veszprém, vor fi Capitale Europene ale Culturii în 2023.

 

Citeste mai mult: Sărbătorirea la Atena a Zilei Naționale a României

 

ope.gr