Psalmul 17 (Ρουμανικά, Romanian)

La sfârşit, copilului Domnului, lui David, cuvintele cântării acesteia pe care le-a grăit Domnului în ziua în care l-a izbăvit pe el Domnul din mâna tuturor vrăjmaşilor lui şi din mâna lui Saul şi a zis:

Ιubi-Te-voi, Doamne, puterea mea; Domnul este întărirea mea şi scăparea mea şi Izbăvitorul meu. 2Dumnezeul meu este ajutorul meu şi voi nădăjdui în El, 3apărătorul meu şi cornul mântuirii mele şi sprijinitorul meu. 4Lăudând voi chema pe Domnul şi de vrăjmaşii mei voi fi mântuit. 5Cuprinsu-m-au durerile morţii şi puhoaiele fărădelegii m-au tulburat. 6Suferinţele iadului m-au înconjurat, ajunsu-m-au laţurile morţii. 7Şi când mă necăjeam am chemat pe Domnul şi către Dumnezeul meu am strigat. 8Auzit-a din locaşul cel sfânt al Lui glasul meu, şi strigarea mea înaintea Lui va intra în urechile Lui. 9Şi s-a clătinat şi plin de cutremur s-a făcut pământul, şi temeliile munţilor s-au tulburat şi s-au clătinat, căci S-a mâniat pe ele Dumnezeu. 10Ridicatu-s-a fum întru urgia Lui, şi foc de către faţa Lui se va aprinde, cărbuni s-au aţâţat de către Dânsul. 11Şi a plecat cerurile şi S-a pogo­rât, şi negură sub picioarele Lui. 12Şi S-a suit pe heruvimi şi a zburat, zburat-a pe aripile vântului. 13Şi a pus întunericul ascunzătoarea Lui, împrejurul Lui cortul Lui; apă întunecoasă în norii văzduhului. 14De strălucirea de dinaintea Lui norii au trecut, grindină şi cărbuni de foc. 15Şi a tunat din cer Domnul şi Cel Preaînalt a dat glasul Său. l6Trimis-a săgeţi şi i-a risipit pe ei, şi fulgere a înmulţit şi i-a tulburat pe ei. 17Şi s-au arătat izvoarele apelor şi s-au descoperit temeliile lumii 18de certarea Ta Doamne, de suflarea duhului urgiei Tale. 19Trimis-a din înălţime şi m-a luat, scosu-m-a din ape multe. 20Mă va izbăvi dintre vrăjmaşii mei cei tari şi de cei ce mă urăsc pe mine, căci s-au întărit mai mult decât mine. 21Ajunsu-m-au în ziua pătimirii mele, şi S-a făcut Domnul întărirea mea. 22Şi m-a scos la lărgime, mă va izbăvi, căci m-a dorit. 23Şi-mi va răsplăti mie Domnul după dreptatea mea şi după curăţenia mâinilor mele îmi va răsplăti. 24Căci am păzit căile Domnului şi nu m-am îndepărtat de la Dumnezeul meu. 25Căci toate judecăţile Lui sunt înaintea mea şi îndreptările Lui nu s-au depărtat de la mine. 26Şi voi fi fără prihană cu Dânsul, şi mă voi păzi de către fărădelegea mea. 27Şi-mi va răsplăti mie Domnul după dreptatea mea, şi după curăţenia mâinilor mele înaintea ochilor Lui. 28Cu cel cuvios, cuvios vei fi; şi cu bărbatul nevinovat, nevinovat vei fi. 29Şi cu cel ales, ales vei fi; şi cu cel îndărătnic Te vei îndărătnici. 30Căci Tu pe poporul cel smerit îl vei mântui şi ochii celor mândri vei smeri. 31Căci Tu vei lumina luminătorul meu, Doamne Dumnezeul meu, lumina-vei întunericul meu. 32Căci întru Tine voi fi izbăvit de ispită, şi cu Dumnezeul meu voi sări zidul. 33Dumnezeul meu, fără prihană este calea Lui, cuvintele Domnului în foc lămurite, apărător este tuturor celor ce nădăjduiesc în El. 34Pentru că cine este Dumnezeu afară de Domnul? Sau cine este Dumnezeu, decât numai Dumnezeul nostru? 35Dumnezeu este Cel ce mă încinge cu putere şi a pus fără prihană calea mea, 36Cel care întăreşte picioarele mele ca ale cerbului şi peste cele înalte mă pune. 37Cel ce înveţi mâinile mele la război şi ai pus ca un arc de aramă braţele mele, 38şi mi-ai dat mie apărare de mân­tuire şi dreapta Ta m-a sprijinit. 39Şi învăţătura Ta m-a îndreptat până la sfârşit, şi certarea Ta însăşi mă va învăţa. 40Lărgit-ai paşii mei sub mine şi n-au slăbit urmele mele. 41Goni-voi pe vrăjmaşii mei şi îi voi prinde pe dânşii, şi nu mă voi întoarce până se vor sfârşi. 42Îi voi asupri pe dânşii şi nu vor putea să stea, cădea-vor sub picioarele mele. 43Şi m-ai încins cu putere la război, împiedicat-ai sub mine pe toţi cei ce se scoală asupra mea. 44Şi pe vrăjmaşii mei mi i-ai dat din spate şi pe cei ce mă urăsc pe mine i-ai pierdut de tot. 45Strigat-au—şi nu era cel ce scapă—spre Domnul, şi nu i-a ascultat pe ei. 46Şi îi voi mărunţi pe ei ca praful în faţa vântului, ca tina pieţelor îi voi strivi pe ei. 47Mă vei izbăvi de cârteala norodului, mă vei pune în capul neamurilor. 48Norodul pe care nu l-am cunoscut mi-a slujit mie, cu auzul urechii m-a auzit. 49Fiii străini m-au minţit pe mine, fiii străini s-au învechit şi au şchiopătat în cărările lor. 50Viu este Domnul şi binecuvântat este Dumnezeul meu, şi să Se înalţe Dumnezeul mântuirii mele. 51Dumnezeule, Cel ce-mi dai răzbunare şi mi-ai supus noroade, Izbăvitorul meu de vrăjmaşii mei cei mânioşi, 52de către cei ce se scoală asupra mea mă vei înălţa, de bărbatul nedrept mă vei izbăvi. 53Pentru aceasta Îţi voi mulţumi între neamuri Doamne, şi numelui Tău voi cânta, 54Cel ce măreşte mântuirile împăratului şi face milă unsului Său, lui David şi seminţiei lui până în veac.