O declaraţie inadmisibilă a Papei de la Roma la Ierusalim (Ρουμανικά, Romanian)

 

NU SUNTEM DE ACORD!

Sanctitatea Sa, Papa Benedict al Romei, Întâistătătorul Bisericii Romano-Catolice, în martie trecut a vizitat Ţara Sfântă a Ierusalimului şi s-a întâlnit cu Patriarhul Ortodox al Ierusalimului, Preafericitul Teofilos.

La asemenea evenimente au loc luări de cuvânt alternative şi se fac declaraţii oficiale. Aşadar, după cum am citit în ştirea respectivă, Papa se pare că a spus printre altele şi următoarele: „Doresc ca întâlnirea noastră de astăzi să dea un nou impuls lucrărilor pentru Dialogul Teologic dintre Biserica Romano-Catolică şi Bisericile Ortodoxe” (16 mai 2009).

Avem datoria de a tehnologhiza aceste cuvinte. Ne deranjează referinţa Papei la „Bisericile Ortodoxe” şi, desigur, atunci când acest lucru se face în relaţie sau chiar în opoziţie cu „Biserica Romano-Catolică”. Dacă în acest mod Papa a vrut să accentueze unicitatea Bisericii Romei şi să o contrasteze cu multiplicitatea Bisericii Ortodoxe, acest lucru pentru noi este inadmisibil. Este ştiut că teologii romano-catolici cred şi învaţă că cea Romano-Catolică este Biserica, iar toţi ceilalţi creştini au fost tăiaţi de Corpul Ei şi sunt datori să revină la Roma! Însă aceasta e o mare greşeală! Noi, ortodocşii, nu putem s-o înghiţim în nici un fel!

Aşadar, de fiecare dată când Biserica Romano-Catolică impune fie primatul, fie infailibilitatea Papei, fie teoria ramurilor, ne răneşte inimaginabil.

Menţiunea Papei referitoare la „Bisericile Ortodoxe” este inadmisibilă din punct de vedere teologic. Una este Biserica, Biserica Ortodoxă, care se distinge însă în unităţi etnice parţiale numite Biserici Locale! Nu există aşadar mai multe Biserici Ortodoxe, ci UNA, SFÂNTĂ, SOBORNICEASCĂ ŞI APOSTOLEASCĂ BISERICĂ, pe care o întrupează şi o exprimă Biserica Ortodoxă, care însă, din cauza clasificării popoarelor, se împarte în mai multe Biserici Locale. Aşadar, astfel, imediat ce Albania a fost eliberată, printr-o Hotărâre a Patriarhiei Ecumenice, a fost reconstituită Biserica Locală a Albaniei, întotdeauna potrivit canonului sfânt: „Cele bisericeşti urmează celor politice (în ceea ce priveşte administraţia)”.

În consecinţă, toate Bisericile Locale ale ortodocşilor păstrează unitatea interioară întreolaltă şi se află în armonioasa „comuniune a credinţei” cu Biserica Mamă a Constantinopolului şi cu fiecare Patriarh ecumenic, „protosul Ortodoxiei”, dar PRIMUL ÎNTRE EGALI (primus inter pares), Întâistătătorul ortodocşilor de pretutindeni. Desigur, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului are iniţiativa în faţa tuturor celorlalte Patriarhii şi Arhiepiscopii, a Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Locale, are de asemenea şi anumite privilegii care au fost consfinţite prin Hotărâri ale Sinoadelor Ecumenice. A primit şi dispune de un primat de onoare, dar nu încetează să fie de aceeaşi cinste cu episcopul celei mai mici eparhii bisericeşti, cum de pildă este Mitropolia Kithirelor. Cu alte cuvinte, conform învăţăturii ortodoxe, Patriarhul Ecumenic şi Mitropolitul Kithirelor sunt egali şi de aceeaşi cinste în ceea ce priveşte demnitatea lor eclezială, însă, cu toate acestea, Patriarhul Ecumenic are privilegii de cinstire şi de onoare. Aceasta transpare foarte clar din sistemul sinodal al Bisericii Ortodoxe, care este cu totul democratic! Într-un Sinod Ecumenic, atât Patriarhul Ecumenic, cât şi Mitropolitul de Kithire dispun de un singur vot! EXACT ACEASTA ESTE MĂREŢIA ORTODOXIEI! Toţi, în general, episcopii, mitropoliţii, arhiepiscopii, patriarhii, toţi sunt egali între ei şi demni de aceeaşi cinste! Fiecare, dar fiecare arhiereu este ICOANA VĂZUTĂ A LUI HRISTOS! Fiecare episcop se află „în chipul şi în locul lui Hristos!”( “εις τύπον καί τόπον Χριστού!”). Orice abatere de la această regulă constituie o erezie!

Apoi, după aceste puţine lucruri, este de înţeles acum de ce nu există Dialoguri Teologice parţiale, între ortodocşi şi Biserica Romano-Catolică, ci un singur Dialog Teologic, la care participă prin reprezentanţii lor toate Bisericile Ortodoxe Locale.

Să sperăm că respectiva formulă a Papei nu subînţelegea ceva ca o deviaţie de la cele de mai sus. Vremea o va arăta. Formula corectă ar fi fost: „Doresc ca întâlnirea noastră de astăzi să dea un nou impuls lucrărilor pentru Dialogul Teologic între Biserica Romano-Catolică şi cea Ortodoxă”.

Să continuăm acum eclesiologia în Biserica Romano-Catolică. Acolo, NUMAI Papa Romei se află în chipul şi în locul lui Hristos! Dimpotrivă, fiecare episcop, mitropolit, arhiepiscop sau cardinal romano-catolic este reprezentantul Papei, ŞI NU AL LUI HRISTOS, înaintea Căruia şi sunt responsabili! Exact din acest motiv vorbim despre PRIMATUL PAPEI, despre INFAILIBILITATEA PAPEI. În regimul cu totul DEMOCRATIC al Bisericii Răsăritene a lui Hristos este respins regimul absolutist al Bisericii Apusene.

Prin urmare, dacă formula expresiei Papei – „Biserica Romano-Catolică şi Bisericile Ortodoxe”, a fost consecinţa primatului papal, noi nu suntem de acord şi stigmatizăm. Dialogul Teologic dintre ortodocşi şi romano-catolici este Dialogul dintre Biserica Ortodoxă şi cea Romano-Catolică.

Am considerat necesar să ne referim la cele de mai sus, deoarece am primit recent două dintre cele mai importante provocări. Prima a fost Întrunirea Comisiei Mixte de Dialog între ortodocşi şi romano-catolici în Cipru, care a fost pecetluită cu manifestări turbulente şi violente, care au întristat foarte mult sufletul nostru. A doua este invitaţia deschisă a Papei de la Roma către episcopii, preoţii şi credincioşii anglicani să se întoarcă în sânurile Romei, care îi va primi chiar dacă sunt căsătoriţi, fiind suficient să recunoască INFAILIBILITATEA ŞI PRIMATUL Papei! Dacă se dovedeşte adevărată informaţia aceasta care a circulat pe Internet şi în paginile ziarelor, atunci Dialogul Teologic a ajuns la sfârşitul său şi, desigur, a eşuat lamentabil. Pentru că oricât ar dezbate şi oricât ar dialoga teologic reprezentanţii ortodocşilor cu reprezentanţii romano-catolicilor, atâta vreme cât Papa, „cu capul descoperit”, cu vreme şi fără vreme proclamă „urbi et orbi”, adică „în cetate şi în lume”, cele despre primatul său şi despre infailibilitatea sa, Dialogul Teologic desfăşurat NU ARE NICI UN SENS! A fost subminat din interior! Dacă la toate acestea adăugăm şi necondamnarea Uniaţiei (greco-catolicismul), atunci ar trebui suspendată orice conversaţie pe mai departe, până ce Papa îşi va elucida poziţia! Răspunderea pentru manevrele viitoare cade pe umerii Sanctităţii Sale, Patriarhul Ecumenic kir Bartolomeu, pentru care trebuie să ne rugăm acum cu şi mai multă stăruinţă.

† Mitropolitul Ambrozios de Kalavrite şi Eghialia,

New-York, duminică, 1 noiembrie 2009.

Traducere din elină de monahul Leontie cf. romfea.gr