Psalmul 11 (Ρουμανικά, Romanian)

La sfârşit, pentru a opta, psalm lui David

Mântuieşte-mă Doamne, căci a lipsit cel cuvios, căci s-au împuţinat adevărurile de la fiii oamenilor. 2Deşertăciuni a grăit fiecare către aproapele său, buze viclene în inimă, şi în inimă a grăit rele. 3Pierde-va Domnul toate buzele cele viclene, limba care grăieşte cu mândrie, 4pe cei care au zis: „Limba noastră vom mări, buzele noastre sunt la noi, cine ne este nouă Domn?” 5„Pentru necazul săracilor şi suspinul sărmanilor acum Mă voi scula—zice Domnul—; 6Aşeza-Mă-voi întru lucru mântuitor, îndrăzni-voi întru el.” 7Cuvintele Domnului, cuvinte curate, argint lămurit în foc, încercat în pământ, curăţat de şapte ori. 8Tu Doamne ne vei păzi pe noi şi ne vei cruţa pe noi de neamul acesta în veac. 9Împrejur necredincioşii umblă; după înălţimea Ta mult Te-ai îngrijit pentru fiii oamenilor.