Everghetinos – Tema 2 (Ρουμανικά, Romanian)

Trebuie să facem binele în clipa de faţă și nu să îl lăsăm pentru mai târziu. După moarte nu există îndreptare

1. Din Pateric

1.Un frate l-a întrebat pe Avva Pimen: “Avva, erau doi oameni, unul monah și unul mirean. Monahul s-a gândit de cu seară ca dimineaţa să lepede schima, iar mireanul s-a gândit să devină monah. Au murit, însă, amândoi în noaptea aceea și nu au apucat să-și plinească gândul. Ce li se va socoti lor, oare?” și a zis bătrânul: “Călugărul a murit călugăr și mireanul a murit mirean. Deci s-au dus întru cele în care au fost aflaţi”.
2. A zis un bătrân: “Glasul acesta strigă către om până la răsuflarea lui cea din urmă: ‘Astăzi întoarce-te!'”
3. A zis un bătrân: “Neamul acesta nu caută pe ‘astăzi’, ci pe ‘mâine'”.
4. Spuneau despre un oarecare bătrân că atunci când îi ziceau lui gândurile: “Lasă astăzi, și te vei pocăi mâine!”, li se împotrivea zicând: “Nu, ci azi mă voi pocăi și mâine facă-se voia lui Dumnezeu”.
5. A zis un bătrân: “Orice răutate nesăvârșită nu este răutate și orice dreptate nesăvârșită nu este dreptate”.

2. A Sfântului Efrem [Sirul]

1. Fraţilor, vremea potrivită pentru pocăinţă e chiar timpul de faţă. Fericit cel ce n-a căzut nicicum în mrejele vrăjmașului. Dacă, însă, cineva a căzut, iar mai apoi a rupt plasele și a scăpat fugind de la el, atâta vreme cât e în viaţa de acum, pentru mine și acesta-i fericit. Căci, vieţuind încă în trup, a putut fugi de război, scăpând ca peștele din năvod. Peștele, atunci când e în apă, de-i prins și rupe mreaja, se repede către adânc și scapă. Dacă, însă, e tras pe uscat, nu mai poate să se ajute pe el însuși.
Așa și noi, atâta vreme cât suntem în viaţa aceasta, am luat de la Dumnezeu putere și tărie să ne rupem legăturile voilor dușmanului, să lepădăm povara păcatelor prin pocăinţă și să ne izbăvim, [moștenind] Împărăţia cerurilor. De ne ajunge, însă, porunca aceea înfricoșătoare [a morţii], iar sufletul iese din trup și trupul e pus în mormânt, nu mai putem să ne ajutăm pe noi înșine, ca peștele scos din apă și pus bine în vas.
2. Frate, nu spune: “Azi păcătuiesc și mâine mă pocăiesc”. Căci nu știi nimic sigur. Pentru ziua de mâine [doar] Domnul va griji.

3. A lui Avva Isaac Sirul

Cel care alunecă pentru a doua oară, punându-și nădejdea în pocăinţă, umblă cu viclenie în faţa lui Dumnezeu. Moartea dă peste el pe neașteptate și nu apucă vremea nădăjduită [a pocăinţei].